Surse
Şocul pe piaţa petrolului reverberează în România, iar Oradea înregistrează deja creşteri semnificative ale preţurilor la pompă. Potrivit raportărilor din 9 martie 2026, în oraş benzina standard a depăşit 8,2 lei pe litru, în timp ce motorina standard a ajuns la 8,70 lei/l.
Pe plan internaţional, barilul de petrol Brent a urcat în deschiderea zilei cu aproape 19%, ajungând în jur de 111 dolari, după o creştere săptămânală de aproximativ 28% în săptămâna precedentă, din cauza temerilor privind perturbări ale pieţelor energetice în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Cotaţia ţiţeiului American WTI a depăşit pragul de 100 de dolari pe baril, evoluţii care, în mod direct, se reflectă în preţurile de la pompă.
Aşa-numitele creşteri „la pompă” nu sunt doar statistici: afectează bugetele familiilor, costurile de transport şi dinamica inflaţiei la nivel naţional. În Oradea, aceste secvenţe se vor repercura în timp, în funcţie de livrările disponibile şi de reacţia pieţelor.
Guvernul nu rămâne pasiv în faţa acestei situaţii, iar ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că există cinci scenarii în lucru pentru a ține preţul carburanţilor sub pragul de 10 lei pe litru, în condiţii de război în Orientul Mijlociu. Măsurile analizate includ reducerea temporară a taxelor şi accizelor, în cadrul unui mix de politici fiscale, iar deciziile urmează să fie comunicate în scurt timp după consultări cu Ministerul Finanţelor şi cu premierul.
În plus, în planul de securitate energetică al coaliţiei, Ivan a detaliat posibilitatea redeschiderii rafinăriei Petrotel (Lukoil) din Ploieşti pentru a permite rafinarea până la 20% din petroluri în România, în timp ce Petromidia şi Petrobrazi ar urma să funcţioneze la capacitate maximă pentru a asigura stocuri suficiente pe piaţa internă. O altă miză este amânarea unei Revizii Tehnice a rafinăriei Petromidia, pentru a evita o scădere bruscă a producţiei în această perioadă critică.
Analizatorii avertizează că impactul economic va apărea în costuri de transport, inflaţie şi bugetele de familie, iar deciziile guvernamentale vor trebui să echilibreze între stabilitatea preţurilor şi securitatea energetică a ţării.


